Marea Deconstruire

 

 

De Jason Gray
 
Omenirea continuă să confunde vechimea cu adevărul.
O credință repetată timp de o mie de ani nu devine sacră, devine un obicei.
O doctrină predată încă din copilărie nu devine eternă, devine invizibilă.
Toate religiile majore au un singur scop.
Să se interpună între ființa umană și adevărul propriei ei existențe.
O fac în mod diferit, cu mituri, simboluri, scripturi și estetici diferite, dar mecanismul din spate este identic.
Creștinismul – Arhitectura vinovăției
Creștinismul supraviețuiește pentru că a inventat păcatul moștenit, pedeapsa veșnică, dependența de un salvator, supunerea ca virtute, frica ca disciplină spirituală.
A înlocuit suveranitatea personală cu datoria spirituală.
A luat infinitul și l-a împachetat într-o carte, o ierarhie, o figură, o amenințare.
Omul s-a născut liber, dar doctrina spunea: ”Tu ne aparții nouă”.
Asta nu este spiritualitate.
Este colonizare psihologică.
Islamul – Imperiul Supunerii
Structura puterii Islamului este construită pe supunere totală (”Islam” înseamnă supunere), coduri comportamentale stricte, moralitate legalistă, impunere culturală, autoritate prin scriptură.
Puterea sa este disciplina, iar pericolul său este ștergerea individualității.
Pretinde că este unitate.
Pretinde că este pace.
Pretinde că este simplitate, dar dedesubt,
Este un sistem politic fuzionat cu unul spiritual.
Un model de guvernare care poartă hainele credinței.
Când supunerea este prima virtute, suveranitatea moare în tăcere.
Iudaismul – Strămoșul exclusivității
Iudaismul a introdus unul dintre cele mai puternice mecanisme de control religios din istorie:
”Noi suntem poporul ales”.
Din acel moment, identitatea = religie, cultura = religie, moralitatea = religie, apartenența = religie
Un sistem în buclă închisă care folosește linia genealogică ca legitimitate spirituală.
Ceea ce începe ca identitate tribală devine excepționalism, separare, puritate doctrinară.
Strălucirea sa este supraviețuirea sa.
Defectul său este exclusivitatea spirituală, adevărul protejat de descendență.
Hinduismul – Sistemul Cosmic de Caste
Hinduismul a introdus cea mai sofisticată ierarhie concepută vreodată, karma ca ordine socială, casta ca destin cosmic.
Născut într-o familie aflată jos pe scara socială?
Vina ta dintr-o viață trecută.
Născut într-o familie aflată sus pe scara socială?
Răsplata ta.
Asta nu este spiritualitate.
Este stratificare socială deghizată în lege cosmică.
Prin încorporarea inegalității în structura universului însuși, hinduismul s-a asigurat că punerea sub semnul întrebării a nedreptății devenea păcat.
Genial și devastator.
Budismul – Estetica Evadării
Budismul pare pașnic, blând, iluminat, dar doctrina sa fundamentală este că viața este suferință.
Scăparea de suferință se obține prin detașarea de dorință.
Traducere: retrage-te, liniștește-te, amortizează-ți pasiunile, dizolvă-ți individualitatea, acceptă suferința ca inevitabilă.
Îți oferă eliberarea prin ștergerea sinelui.
Frumos pe hârtie.
Dar psihologic?
Este capitulare deghizată în seninătate.
O reducere la tăcere a focului necesar pentru suveranitate.
Mecanismul comun: Toate Îți Iau Ceva
Fiecare religie majoră, fiecare în parte, extrage ceva vital.
Creștinismul fură libertatea prin vinovăție.
Islamul fură autonomia prin supunere.
Iudaismul fură universalitatea prin exclusivitate.
Hinduismul fură egalitatea prin castă.
Budismul fură identitatea prin detașare.
Costume diferite.
Aceiași mașinărie, și de ce are nevoie mașina?
De un credincios care se îndoiește de sine mai mult decât se îndoiește de doctrină.
De Ce Toate Se Prăbușesc Sub Același Adevăr
O ființă umană nu are nevoie de un salvator, un profet, un preot, un templu, o scriptură, un ritual, o ierarhie, o amenințare, o viață de apoi promisă, un trib ales, o castă cosmică.
O ființă umană are nevoie de conștientizare, responsabilitate, conectare, sens, libertate, acțiune, suveranitate, autoritate interioară.
Tot ceea ce religia ia și apoi vinde înapoi ca ”adevăr”.
Religia Îți Fură Încrederea în Sine
Fiecare religie majoră are succes făcându-te să uiți un lucru pe care deja-l știi:
Ai deja conștiință.
Ai deja intuiție.
Ai deja simț moral.
Ai deja scop.
Ai deja conectare.
Ai deja foc interior.
Asta este cea mai profundă violare.
Nu a culturii.
Nu a credinței, ci a psihicului uman.
Când Toți Zeii Cad, Omul Rămâne
Când miturile se prăbușesc, doctrinele eșuează, frica se dizolvă, vinovăția se risipește și iluziile se năruiesc...
Ceea ce rămâne nu este nihilismul.
Ceea ce rămâne ești tu.
Sinele nemijlocit.
Mintea suverană.
Omul liber.
Punctul de origine al sensului.
Creatorul scopului.
Arhitectul propriului tău adevăr.
Religia se prăbușește.
Individul se ridică.
Fără preoți.
Fără profeți.
Fără lanțuri.
Fără intermediari.
Fără moralitate împrumutată.
Fără vinovăție fabricată.
Doar un om care și-a recăpătat tronul construit în propriul piept.