Un val mătură colectivul chiar acum... și mulți dintre voi îl simțiți.
Pentru mine, aproape întotdeauna începe în stomac. Este o senzație de anxietate. Nervozitate. O tensiune în plexul solar. O senzație de neliniște care pare să apară de nicăieri.
Curiosul este că, atunci când mă opresc și mă conectez cu mine însumi, adesea nu este nimic în neregulă. Nicio criză. Nicio problemă imediată. Niciun pericol.
Mi-am dat seama că adesea corpul meu simte aceste schimbări înainte ca mintea mea să le înțeleagă. E ca și cum energia ar sosi prima, agitând lucrurile de sub suprafață. Emoțiile vechi încep să se agite. Temerile vechi ies la suprafață. Convingerile limitative își slăbesc strânsoarea. Și corpul devine mesagerul.
Mulți dintre voi poate observați și voi acest lucru. S-ar putea să vă simțiți emoționați într-un moment și perfect bine în următorul. S-ar putea să vă simțiți epuizați fără niciun motiv aparent. S-ar putea să vă treziți reflectând la vechi amintiri, punând la îndoială vechi tipare sau realizând brusc că anumite persoane, situații și obiceiuri nu mai rezonează în același mod în care o făceau odinioară.
Vechiul reapare pentru a putea fi în sfârșit eliberat. Provocarea este că mintea interpretează adesea acest lucru ca fiind ceva greșit. Căutăm răspunsuri. Creăm povești. Proiectăm frică în viitor. Încercăm să reparăm ceva ce poate nici măcar nu are nevoie de reparare.
Plexul solar și încrederea în sine
Dar uneori nu este nimic în neregulă. Uneori pur și simplu te schimbi. Uneori, sistemul tău eliberează ceea ce sufletul tău nu ar mai trebui să poarte.
Plexul solar, locul unde mulți oameni simt această creștere, este profund conectat cu puterea personală, încrederea, identitatea și controlul. Atunci când începe transformarea, această zonă este adesea activată, deoarece suntem invitați să avem mai multă încredere și să controlăm mai puțin.
Am învățat să nu mă lupt cu asta. Respir. Mă conectez cu pământul. Petrec timp în natură. Îmi amintesc că nu fiecare sentiment necesită o reacție și nu fiecare senzație necesită o poveste. Uneori, corpul procesează schimbarea înainte ca mintea să o prindă din urmă.
Dacă te-ai simțit așa în ultima vreme, să știi că nu ești singur. Un val te străbate chiar acum. O purificare. O recalibrare. O reorganizare a energiei care ne ajută să eliberăm ceea ce nu ne mai aparține.
Odihnește-te când corpul tău îți cere odihnă. Bea mai multă apă decât de obicei. Ieși afară. Simte pământul sub picioare. Fii bun cu tine însuți.
Și ține minte... nu orice sentiment de disconfort este un semn de avertizare. Uneori este un semn că te dezvolți. Alteori este un semn că te vindeci. Alteori este un semn că devii cine ți-a fost menit dintotdeauna să fii.
Ai încredere în proces. Lasă valul să te învăluie. Lasă-l să ducă ceea ce nu-ți mai aparține.
Nu scapi de el.
Te schimbi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu